Capul mi se
zguduie
Şi-mi tremură
ochii.
Căci timpul
a-mpietrit.
Mă leg de prezent
Şi ard de dorinţă,
Adorm în viitor
învelită-n neştiinţă.
Copilăria minte
şi fuge,
Aduce la
suprafaţă naivitatea
Cu care se apără
de lume.
Am îmbatrânit şi
mă cutremur,
Căci nu mai sunt
fericită,
Ci trăiesc
extazul clipelor
Picurate pe
cearceaful raţiunii,
Mă cutremur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu